Surpriza și
noutatea filosofiei (iubirii de înțelepciune) nu stau în violarea firescului,
ci în dezmărginirea lui sau în revelarea tainei lui infinite, deschise înnoirii
prin atingere cu cele dumnezeiești. Cu alte cuvinte, firescul creației are
acele valențe iconice ce-l pot face apt să primească în sine suprafirescul
divin. Firescul nu înseamnă așadar înțepenire în obișnuință, ne arată filosofia
– care dezamorsează un mod de a gândi și de a simți minat de prejudecăți și preconcepții
–, ci disponibilitate spre acea împletire conștientă a vechiului cu noul (Mt.
13, 52) și a tainei creației cu taina lui Dumnezeu care să ne deschidă orizontul
prefacerii din slavă în slavă (II Cor. 3, 18).
Florin
Caragiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu